De la originea universului catre miscarea antivaccinare – este negarea in crestere?
Autor si traducere – Psih. Iuliana Lungu
Pornind de la modificarile climei catre miscarea antivaccinare, este negarea in crestere? se intreaba autorii articolului “Truth or Denial”, publicat in revista on-line a The Washignton Post.
Negarea este o problema cu care se confrunta umanitatea inca din zilele lui Galileo, Copernic si Columb. Suntem o societate stiintifica, masinile mai au putin si se conduc singure, si cu toate acestea inca exista o populatie destul de numeroasa care nu accepta adevarul stiintific. La fel se intampla si cu vaccinarea, cu modificarile climatice, este negat chiar si faptul ca holocaustul a existat.
Ce se intampla? De ce aleg oamenii negarea? Este oare evolutie stiintifica responsabila pentru viata omului? Raspunsul este ca negarea e un mecanism al functionarii psihice, adanc inradacinat, care ne ajuta sa gestionam informatiile ce ne fac sa simtim disconfort psihic, emoțional.
Neglijarea informatiei ce poate fi trăita ca un prea mult este deliberata, deseori motivata psihologic deoarece permiterea altui sistem de credințe produce anxietate, spune Paul Appelbaum, fostul presedinte al asociatiei psihiatrice americane, citat in articolul “Truth or Denial”.
De ce negam?
Pentru oameni, negarea este chiar o cale de a da sens lucrurilor pentru ei insisi, de a le intelege in felul in care au nevoie. Daca iti place o friptura, de exemplu, trebuie sa gasesti o cale prin care sa anulezi ideea ca animalele pot simti durere – ceea ce psihologii ar numi “paradoxul carnii”.
O logică similară se află în joc atunci când părintele unui copil autist alege să ignore faptul că studiul “Lancet” (1998), care lega vaccinul anti-rujeola, oreion si rubeola cu autismul, a fost ulterior retras, deoarece părintele ar prefera să aibă ceva pe care să dea vina pentru tulburarea terifianta a copilului. Pentru multe situatii, negarea este mai usor de indurat decat frica sau confuzia.
O strategie de a neutraliza ceea ce spune stiinta
Exista de asemenea si alte motivatii. Ca interesul propriu. Producatorii de tigari, de exemplu, au negat mereu faptul ca fumatul este daunator. Companiile de petrol au finantat grupurile care puneau in discutie modificarile climei.
Michael Milburn, coautor al cartii “Politicile negarii” si profesor de psihologie la universitatea din Boston, Massachusetts, explica acest lucru referindu-se la afirmatia lui Upton Sinclair , “este dificil sa-l faci pe om sa inteleaga ceva, cand salariul lui depinde de neintelegerea lucrului respectiv”.
O privire asupra tipurilor de negare cele mai raspandite
Tehnicile negarii
1) Citarea contradictiilor stiintifice devine “o strategie de a incerca neutralizarea a ceea ce adevaratii oameni de stiinta spun”, dupa cum spune Shawn Otto, autorul lucrarii “Razboiul stiintei”. Stiinta autentica nu este despre motive sau strategii de afaceri ulterioare; este un set de fapte care exista indiferent ca cineva este de acord sau nu cu ele. In scrierile lui Otto, “stiinta credibila este stiinta care are un corp coplesitor de dovezi si experimente de partea sa. Intotdeauna se va gasi un om de stiinta care va avea o pozitie opusa. Acesta nu-o face sa fie un argument credibil.”
Tehnica de a pune in lumina anumite argumente stiintifice, sau chiar o parte din argumente care se potrivesc preconceptiilor punctelor de vedere ale lumii, este o tehnica comuna, de alegere selectiva, utilizata de cei ce neaga, pentru a se convinge pe sine si pe ceilalti. Asemanator acesteia este apelarea la ceva neautorizat, la surse a caror expertiza se afla sub semnul intrebarii sau este discreditata.
2) O alta tehnica comuna este “schimbarea regulilor jocului”, raspunzand unor oponenti care cer tot timpul noi tipuri de dovezi. De exemplu, dupa ce Casa Alba a facut public un certificat hawaiian in fata celor ce negau, spunand ca presedintele Obama s-a nascut in Kenya, unii au schimbat acuzațiile spunand ca certificatul ar fi fals sau refacut.
3) Mai exista o tehnica, “teoria conspiratiei”, care implica colectarea spuselor oponentilor fata de anumite fapte, cum ca se ascunde ceva in spatele a ceea ce se vede. Ca sa fie relevante, aceste acuzatii asupra a ceva ce este justificat masiv, cer o audienta care, indiferent de motiv, este pregatita pentru a fi convinsa.
Anti-intelectualismul in crestere
Marea intrebare este de ce suntem noi atat de pregatiti pentru convingere? De ce sunt atat de multi oameni interesati in a urma figurile carismatice care folosesc teoria conspiratiei pentru a ne invrajbi unul impotriva celuilalt? De la sfaturile conflictuale despre sanatatea si siguranta personala la viziuni diferite despre imigrare, inegalitate economica si aspecte sociale si politice, cresterea expertilor auto-proclamati si expertilor cu sustinerea retelelor media, au fost create chiar mai multe tensiuni care dezbina existente deja in economie, religie si cultura. Prins intre frica interna si confuzia externa, este usor sa alegi negarea pentru a mentine puncte de vedere, pentru a le da mai mult sens – si aceasta indiferent daca ele sunt sustinute de dovezi sau nu.
In unele cazuri, perspectiva lumii este sustinuta de credinte religioase. In altele, o incredere plina de speranta se bazeaza pe bunul simt. Dar cand bunul simt esueaza in a ne oferi raspunsuri la probleme mult prea complexe, a te baza pe experienta altora devine necesar. Aceasta incredere in altii este cea care poate constitui un semnal de alarma, ducand la anti-intelectualism.
In SUA, anti-intelectualismul porneste de la fondatorii sai, din momentul in care democratii-republicani ai lui Thomas Jefferson au favorizat intelepciunea omului obisnuit peste experienta elitelor, intruchipat de Alexander Hamilton. De atunci, populatia americana a avut tendinta sa sustina credinta ca omul mediocru stie cel mai bine, iar expertii sunt suspecti. Aceasta notiune se activeaza cand noi credem ca valorile noastre de baza sunt atacate, ca astazi cu imigrarea, securitatea cibernetica si alte ingrijorari legate de securitatea nationala – ceea ce pare a veni ca o razbunare.
Cand “corect si echilibrat” esueaza
In acest tip de mediu, chiar politicienii si industriile isi protejeaza interesele incurajand negarea. De exemplu, pericolul fumatului, oamenii devenind mult mai predispusi la a crede că cei de la putere sunt acolo pentru a face un profit pe cheltuiala lor. In pofida atator consensuri stiintifice ca schimbarile climatice cauzate de oameni sunt reale, procentul americanilor care vorbesc despre evidenta incalzire globala este in scadere. Un alt exemplu: in ciuda lipsei de dovezi stiintifice ca hrana preparata din produse modificate genetic constituie o amenintare pentru sanatatea omului, departamentul american de agricultura al Statelor Unite a inceput sa acorde certificarea Fara Organisme Modificate Genetic.
Ceea ce inrautateste situatia si mai mult este mediatizarea fracturata si polarizata care faciliteaza negarea, transformand raportarea unor fapte in intrebari deschise, ca de exemplu: “Considerati ca oamenii care neagă aceste vaccinuri, nu fac bine? (de fapt, se insista asupra faptului că vaccinurile fac un mare rău)”.
Pornind de la televiziune prin tot fluxul media, o gamă largă de surse de informare și opinie – toate având egală autoritate – se creeaza ceea ce analiștii numesc un “filtru personalizat”, ceea ce înseamnă că mulți oameni de azi primesc doar informații, în special pe internet, care sunt filtrate conform preconceptiilor lor, lasand doar informatia care le place printr-un simplu algoritm de filtrare-selectie.
Chiar si formele cele mai respectate de jurnalism pot fi parte a problemei, prin utilizarea unui asa-zis mod de prezentare echilibrata a informatiilor, prin a da timp de emisie si “celeilalte parti” – indiferent de calificările lor.
Adevarul conteaza
Combaterea negarii cere ca noi sa constientizam ca ea se intampla, sa recunoastem ce negam si sa ne angajam intr-o onesta discutie despre ea. Deoarece, in timp ce libertatea dezbaterii este legata de respectarea valorilor si opiniilor altor oameni, adevarurile incontestabile exista.
Negari importante in istoriei
Pamantul este rotund, vaccinurile sunt salvatoare de vieti si holocaustul a existat. Toate acestea sunt adevaruri. Dar sa vedem cum a triumfat, sau nu, adevarul de-a lungul timpului.
1633 : Centrul universului
Galileo Galilei, primul om care a privit cerul cu telescopul, a folosit descoperirile sale pentru a promova perspectiva lui Copernic cum ca universul se invarte in jurul soarelui, nu pamantul. Biserica catolica nu a fost de acord, insistand ca pamantul este centrul universului si a numit aceasta viziune contrara erezie. In 1633, inchizitia romana l-a gasit pe Galileo Galilei vinovat de erezie si l-a trimis in inchisoare. Acesta a murit sub arest in anul 1642.
1849 : Pamantul este plat
De la grecii antici exista dovada faptului ca pamantul este rotund. Dar inventatorul victorian Samuel Birley Rowbotham a reluat ideea ca pamantul este plat, in cartea sa “Zetetic Astronomy: Earth Not a Globe “, argumentand ca pamantul este un plan plat centrat la polul nord si inconjurat de un perete de gheata.
O dezbatere rapida a traversat Anglia prin aparitii publice. Miscarea a continuat: societatea internationala ce sustine pamantul plat a fost fondata in anul 1956, fiind creata o harta care arata ca lumea este plata.
1925 : Teoria evolutiei este ilegala
Charles Darwin a publicat “Originea speciei” in 1859.
Dar desigur, in secolul XX, unii oameni au continuat sa ramana sceptici asupra teoriei evolutiei. In Thenessee, 1925, o lege de stat considera ilegala predarea teoriei evolutie in scolile publice. Profesorul John Scopes a predat teoria evolutiei si celebrul sau “Experiment maimuta” a facut senzatie. Scopes a fost condamnat – el nu a negat ca ar fi facut-o – dar verdictul a fost in final rasturnat din punct de vedere tehnic. Legea pe care el a incalcat-o, The Butler Act (1925), nu a fost abrogata pana in anul 1967.1945 : Fara predare
Ofiterul japonez Hiroo Onoda a fost trimis in Insulele Filipine in decembrie 1944 sub ordinul de atac fără predare sau de a-si lua propria viață in cazul in care i se cere predarea. Din febr 1945, fortele americane si filipineze au preluat insula, si multi japonezi au murit sau au fost luati prizonieri. Onoda a refuzat sa se predea, negand sfarsitul razboiului si ca Japonia a pierdut. El a rezistat 30 ani in Filipine pana in 1974 cand ofiterul comandant l-a eliberat din functie.
1989 : Negarea holocaustului
David Irving, un pro-nazist istoric militar, a aderat negarii holocaustului si a publicat o lucrare prin care argumenta despre camerele de gazare de la Auschwitz, cum ca au fost o “farsa” si ca nu s-a intamplat nicio ucidere in masa acolo. Aceasta a stimulat cresterea miscarii celor ce negau, sustinand ca holocaustul nu a existat niciodata, sau minimalizau orice sistematica ucidere in masa a evreilor.
1994 : Nicotina nu creaza dependenta
In 1964, un raport al departamentului general american de chirurgie arata cum fumatul este nesanatos. Dar companiile de tigari au continuat sa arate beneficiile fumatului sau cel putin ca nu este daunator.
Marturia depusa în fața subcomitetului camerei energiei și comerțului, privind sănătatea și calitatea mediului în aprilie 1994, de catre șefii celor mai mari sapte companii americane de tutun, continea mesajul ca tigarile nu creaza dependenta. Cu toate acestea, mai multi au adaugat ca ar prefera ca proprii lor copii sa nu se apuce de fumat.
1996 : Povara dovezii
In cartea sa din 1993, “Negarea holocaustului: atac in crestere asupra adevarului si memoriei”, istoricul Deborah Lipstadt l-a numit pe David Irving “unul dintre cele mai periculoase persoane dintre purtătorii de cuvânt negationisti”.
In septembrie 1996, Irving a dat-o in judecata de Deborah si pe publicistul sau britanic pentru calomnie, argumentand ca reputatia sa ca istoric a fost atinsa. Depus la Londra, cazul a intrat sub incidenta legii britanice, care plasează sarcina probei asupra paratului pentru calomnie, punand sarcina pe Lipstadt si echipa sa pentru a adduce dovezi că Irving era un negationist al Holocaustului.
1998 : Vaccinul cauzeaza autism
Cand apreciatul jurnal medical britanic “The Lancet” a asociat vaccinul MMR cu autismul, parintii au vrut sa creada ca au gasit cauza bolii copiilor lor. Dar studiul a fost gresit. Dupa revelarea fraudei si conflictului de interese, articolul a fost retras in 2010 si autorul sau si-a pierdut licenta medicala. Cu toate acestea, rata vaccinarii in Anglia a scazut si cazurile de rujeolă au crescut de la 58 în 1998 la 1843 in 2013. Astăzi, o comunitate antivaccinare activă încă insistă asupra faptului ca vaccinurile MMR pot provoca autism.
2000 : Saracia cauzeaza SIDA
Presedintele african Thabo Mbeki a fost un negationist consecvent al dovezilor stiintifice cum ca HIV cauzeaza SIDA. La conferinta SIDA a natiunilor unite din Africa de Sud in iulie 2000, Mbeki argumenta ca SIDA este in schimb cauzata de saracie si proasta hranire. Sute de delegati au iesit afara. Mai tarziu, cercetatorii de la Harvard au determinat faptul ca negarea lui Mbeki a dus la 300000 decese ce puteau fi prevenite.
2004 : Inspectori de arme negationisti
La un an de la intrarea Statelor Unite, Marii Britanii si aliatilor in Irak cu scopul de a-l opri pe Saddam Hussein de la utilizarea armelor de distrugere in masa, fostul inspector sef Hans Blix a acuzat guvernele Statelor Unite si Marii Britanii pentru negarea dovezilor ca nu au existat arme de distrugere in masa. „Au existat 700 de inspectii si in niciuna nu au fost gasite arme de distrugere in masa” a declarat Blix la o conferinta, acuzand ca administratia Bush a avut „aceeasi gandire ca si vanatorii de vrajitoare din trecut.”
2006 : Adevarul despre atacul terorist din 11 sept
Reteaua terorista al-Qaeda a comandat atacurile din 11 septembrie 2001, dar unii oameni au crezut ca a fost o treaba interna a guvernului folosindu-se de atacuri ca pretext pentru razboiul din orientul mijlociu. Cand a iesit la iveala ca Kevin Barett, lector la universitatea din Wisconsin, a fost un negationist al atacurilor si un membru al grupului savantilor de aflare a adevarului evenimentelor, legea statului Wisconsin i-a cerut demisia din universitate. Dar rectorul universitatii a refuzat sa ia masuri, invocand libertatea academica.
2015 : Libertatea certificarii alimentelor modificate genetic
Administratia pentru alimente si medicamente si alti experti sustin ca alimentele modificate genetic sunt sigure pentru consum. „Nu exista dovezi despre culturile modificate genetic in ce priveste sanatatea omului”, declara institutul mondial de resurse. Dar inca multi oameni sunt sceptici in ceea ce priveste pericolul alimentelor modificate genetic. Alimentand aceasta teama, departamentul de produse alimentare al Statelor Unite incepand din 2015 a inceput sa certifice produsele nemodificate genetic, sugerand ca ar fi ceva in neregula cu produsele modificate genetic.
Februarie 2015 : Bataia cu bulgari de zapada
Cercetatorii cred in incalzirea globala cauzata de oameni. Nivelul marii este in crestere, clima se afla in schimbare. Dar negationistii inca ii considera pe cercetatori disidenti ai unei cauze. Presedintele comisiei de mediu din senatul Statelor Unite sustine ca modificarea climei „a fost cea mai mare pacaleala a poporului American”. Intr-o zi friguroasa de februarie el a adus un bulgare de zapada in senatul Statelor Unite spunand „continuăm să auzim că 2014 a fost cel mai cald an din istorie …e foarte, foarte frig afara. Foarte inoportun.”
Bibliografie:
Freud, S. (1925). OPERE ESENȚIALE vol 3, Psihologia Inconștientului, Negarea, București, Editura Trei, 2010.
Freud, A. (1937). Eul si mecanismele de aparare, Negarea prin cuvant si prin act, Bucuresti, Editura Fundatia Generatia, 2002.
A history of denial, http://www.washingtonpost.com/sf/brand-connect/bleecker-street/denial/